retăbăcire

RETĂBĂCÍRE, retăbăciri, s.f. Operaţie care se efectuează după tăbăcirea propriu-zisă, mai ales la pieile de talpă, şi care constă în tensionarea pieilor în soluţii concentrate de tananţi pentru umplerea spaţiilor goale dintre fibre. – Re¹- + tăbăcire.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



retăbăcíre s. f. tăbăcire

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic