- regiment
- REGIMÉNT, regimente, s.n. Unitate militară de bază mai mică decât brigada, compusă din mai multe batalioane (sau divizioane, escadrile etc.) ♦ Oamenii care fac parte dintr-o astfel de unitate. [var.: (înv.) reghimént s.n.] – Din fr. régiment, germ. Regiment.Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX '98REGIMÉNT s. (mil.) (înv.) polc. (regiment de infanterie.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeregimént s. n., pl. regiménteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREGIMÉNT regimente n. 1) Subdiviziune militară din cadrul unei divizii constând din mai multe batalioane sau escadrile; unitate militară. 2) Efectiv al acestei unităţi. /<fr. régiment, germ. RegimentTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREGIMÉNT s.n. Unitate militară compusă din mai multe batalioane, divizioane, escadrile etc. [pl. -te, -turi. / < fr. régiment, cf. germ. Regiment].Trimis de LauraGellner, 16.03.2007. Sursa: DNREGIMÉNT s. n. unitate militară din mai multe batalioane, divizionare, escadrile etc. (< fr. régiment, germ. Regiment)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNregimént (regiménte), s.n. – Unitate armată. – var. reghiment. fr. régiment, var. din germ. Regiment. – Der. regimentar, adj. (al regimentului), din fr. régimentaire; reimentar, s.m. (înv., comandant de regiment), din pol. regimentarz (Tiktin); înregimenta, vb. (a se înrola, a recruta), din fr. enregimenter.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.