redacta

REDACTÁ, redactez, vb. I. tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conţinut şi formă, a unor manuscrise primite de la autori şi destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacţie, redactor).

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



REDACTÁ vb. 1. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi. (El a redacta raportul.) 2. v. dresa. 3. v. crea.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



redactá vb., ind. prez. 1 sg. redactéz, 3 sg. şi pl. redacteáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A REDACT//Á redactaéz tranz. 1) (manuscrise) A finisa sub aspectul formei şi al conţinutului conform unor cerinţe speciale. El redactaat raportul. 2) livr. (studii, documente, scrieri etc.) A formula în scris; a scrie. /Din redactor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



REDACTÁ vb. I. tr. 1. A compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.). 2. A îndruma şi a organiza conţinutul unei publicaţii (periodice). [< redactor, cf. lat. redactum, fr. rédaction].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



REDACTÁ vb. tr. 1. a compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.). 2. a pregăti (la un ziar, la o editură) pentru publicare manuscrisele. (< redactor)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



redactá (redactéz, redactát), vb. – A compune, a elabora. Format după lat. redactum, ca şi contracta după contractum, cf. sp. redactar. Este dubletul lui redija, vb., din fr. rédiger. – Der. redactor, s.m.; redacţi(un)e, s.f.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER