radionavigaţie

radionavigaţie: RADIONAVIGÁŢIE s.f. Conducere a navelor (în special a aeronavelor) cu mijloace radiotehnice. [pr.: -di-o-] – Din fr. radionavigation.

Trimis de LauraGellner, 02.07.2004. Sursa: DEX '98

radionavigáţie s. f. (sil. -di-o-, -ţi-e), art. radionavigáţia (sil. -ţi-a), g.-d. radionavigáţii, art. radionavigáţiei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RADIONAVIGÁŢI//E radionavigaţiei f. Navigaţie dirijată prin radio. [G.-D. radionavigaţiei; Sil. -di-o-] /<fr. radionavigation

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

RADIONAVIGÁŢIE s.f. Navigaţie care foloseşte mijloace radioelectrice pentru stabilirea orientării şi a poziţiei geografice. [gen. -iei. / cf. rus. radionavigaţiia, fr. radionavigation].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

RADIONAVIGÁŢIE s. f. navigaţie care foloseşte procedee radioelectrice pentru conducerea (aero)navelor; navigaţie radio. (< fr. radionavigation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

loran — LORÁN s.n. (Nav.) Sistem de radionavigaţie pentru distanţe mari, constând în determinarea poziţiei unei aero(nave) cu ajutorul semnalelor emise de două perechi de staţii terestre ale căror coordonate sunt cunoscute. – Din engl., fr. loran. Trimis … Dicționar Român
radiobaliză — RADIOBALÍZĂ, radiobalize, s.f. Aparat terestru de radionavigaţie care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea unor unde radioelectrice sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepţionate; radiofar … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias