radioecou

RADIOECÓU, radioecouri, s.n. Radioundă recepţionată după emisie, în urma reflexiei ei pe suprafaţa unui corp (ceresc). [pr.: -di-o-] – Radio² + ecou.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



radioecóu s. n. (sil. -di-o-e-), pl. radioecóuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic