putrefia

PUTREFIÁ, pers. 3 putrefiază, vb. I. refl. (livr.) A putrezi (1). [pr.: -fi-a] – Din fr. putréfier.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



PUTREFÍÁ vb. v. descompune, putrezi.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



putrefiá vb. (sil. -tre-fi-a), ind. prez. 3 sg. putrefiáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. putrefiéze (sil. -fi-e-); ger. putrefiínd (sil. -fi-ind)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A SE PUTREFIÁ pers. 3 se putrefiază intranz. rar (despre substanţe organice) A fi în putrefacţie; a pierde total structura iniţială prin descompunere; a putrezi. /<fr. putréfier

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



PUTREFIÁ vb. I. refl. A intra în putrefacţie, a putrezi. [pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger,. -iind. / < fr. putréfier, cf. lat. putris – putred, facere – a face].

Trimis de LauraGellner, 28.02.2007. Sursa: DN



PUTREFIÁ vb. refl. a intra în putrefacţie; a putrezi. (< fr. putréfier)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN