profesa

PROFESÁ, profesez, vb. I. 1. tranz. şi intranz. A practica, a exercita o meserie, o profesiune. 2. tranz. A manifesta, a mărturisi, a susţine public o concepţie, o atitudine, o părere, o convingere. – Din fr. professer.

Trimis de oprocopiuc, 19.04.2004. Sursa: DEX '98



PROFESÁ vb. a exercita, a face, a practica, (înv.) a metahirisi, a profesui. (A profesa o meserie fru-moasă.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



profesá vb., ind. prez. 1 sg. profeséz, 3 sg. şi pl. profeseáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A PROFES//Á profesaéz tranz. 1) (meserii, ocupaţii, activităţi etc.) A exercita în mod sistematic; a practica. 2) (opinii, convingeri) A susţine în mod public argumentând. /<fr. professer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



PROFESÁ vb. I. tr. 1. A se îndeletnici cu..., a exercita, a practica o profesiune, o meserie etc. 2. A manifesta public o atitudine; a susţine public (ceva). [< fr. professer].

Trimis de LauraGellner, 16.02.2007. Sursa: DN



PROFESÁ vb. tr. 1. a practica, a exercita o profesiune, o meserie. 2. a manifesta public o atitudine; a susţine public (ceva). (< fr. professer, lat. professare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN