- pritita
- PRITITÁ, prititez, vb. I. intranz. (reg.) A hotărî; a porunci; a comanda.Trimis de gall, 24.08.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
prititare — PRITITÁRE s.f. v. PRITITA. [DLRM] Trimis de gall, 24.08.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român