- preşedinte
- PREŞEDÍNTE, -Ă, preşedinţi, -te, s.m. şi f. 1. Persoană care conduce un organ de stat, o instituţie, o organizaţie de stat, o asociaţie; persoană care prezidează o adunare, o dezbatere, o comisie etc.; prezident. 2. Denumire oficială dată şefului de stat al unor republici. – Din fr. président, lat. praesidens, -ntis (după şedea).Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX '98PREŞEDÍNTE s. (astăzi rar) prezident, (înv. şi reg.) prezeş. (preşedinte al unei adunări.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepreşedínte s. m., pl. preşedínţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPREŞEDÍN//TE preşedintetă (preşedinteţi, preşedintete) m. şi f. 1) Persoană care stă în fruntea unui organ de conducere (economic, social, sportiv etc.). 2) Conducător al unei ţări cu formă republicană de guvernământ; şef al statului; prezident. 3) Persoană care prezidează (o adunare, o şedinţă etc.). /<fr. président, lat. praesidens, preşedintentisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPREŞEDÍNTE s.m. şi f. Cel care prezidează o adunare, un tribunal, o societate etc. ♦ Cel care prezidează un examen, susţinerea unei teze etc. ♦ Titlu dat şefului statului în unele republici. [cf. fr. président, it. presidente < lat. praesidens].Trimis de LauraGellner, 13.02.2007. Sursa: DNPREŞEDÍNTE, -Ă s. m. f. 1. cel care prezidează o adunare, un tribunal, o organizaţie de masă; prezident. ♢ cel care conduce dezbaterile unei şedinţe, unei comisii etc. 2. şeful statului în unele republici. (după fr. président, lat. praesidens)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNpreşedínte (preşedínţi), s.m. – Persoană care conduce o instituţie, un organ, o adunare etc.; şef de stat. – var. prezident. lat. praesidentem (sec. XIX), var. ca fr. président. – Der. preşidenţie (var. prezidenţie), s.f.; preşidenţial. adj.; prezida, vb., din fr. présider.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.