polihroniu

polihróniu s.n. (înv.) formulă sau cântec liturgic de felicitare.

Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR



polihróniu (-ii), s.n. – Formulă înv. de felicitare. ngr. πολυχρόνιον "mulţi ani (de viaţă)". sec. XVIII, înv.

Trimis de blaurb, 24.08.2008. Sursa: DER