- autoafirmare
- AUTOAFIRMÁRE, autoafirmări, s.f. Faptul de a se autoafirma. [pr.: a-u-to-a-] – v. autoafirma.Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98AUTOAFIRMÁRE s.f. Faptul de a se autoafirma. [< autoafirma].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.