- plop
- PLOP, plopi, s.m. Nume dat mai multor specii de arbori înalţi, cu ramuri subţiri (îndreptate în sus) (Populus). Cînd va face plopul mere şi răchita micşunele (= niciodată). ♢ expr. Mătuşă (sau unchi, văr etc.) de plop = rudă îndepărtată. ♢ Compuse: plop-alb = specie de plop cu scoarţa netedă, albă-cenuşie şi cu frunzele argintii pe partea inferioară (Populus alba); plop-negru = specie de plop cu scoarţa crăpată, de culoare închisă, al cărui lemn moale se întrebuinţează în industrie şi a cărui scoarţă se foloseşte la tăbăcitul pieilor (Populus nigra); plop-tremurător (sau -de-munte) = specie de plop ale cărui frunze tremură la cea mai mică adiere a vîntului (Populus tremula). – lat. *ploppus (= pop(u)lus).Trimis de cornel, 28.01.2004. Sursa: DLRMPLOP s. (bot.) 1. (Populus alba) plută. 2. (Populus nigra) (reg.) plopotaş, plută. 3. (Populus tremula) (reg.) plută. 4. (Populus canescens) (reg.) plută.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimePLOP s. v. plută.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeplop s. m., pl. plopiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPLOP plopi m. Arbore cu tulpina înaltă şi dreaptă, cu ramuri subţiri verticale, cu frunze late, lungi, peţiolate şi cu flori dispuse în amenţi plecaţi, folosit în scopuri industriale. ♢ plop alb varietate de plop având scoarţă albicioasă şi frunze argintii pe dos. plop negru varietate de plop având coroană largă şi scoarţă negricioasă, adânc brăzdată. plop piramidal v. PLUTĂ II. plop tremurător varietate de plop a cărei frunză tremură la cea mai uşoară adiere de vânt. Când va face plopul pere şi răchita micşunele niciodată. Văr (sau mătuşă, unchi) de plop rudă îndepărtată. /<lat. ploppusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXplop (plópi), s.m. – Arbore înalt cu ramuri subţiri (îndreptate în sus). – Mr. plop, plup. lat. pōpŭlus, prin intermediul unei var. pop. *plōppus (Diez, I, 323; Puşcariu 1341; Candrea-Dens., 1412; REW 6655), cf. alb. pljep (Philippide, II, 651), it. chioppo (Battisti, II, 907), cat. clop, sp. chopo, port. choupo (Garcia de Diego, RFE, IV, 205), cf. v. fr. peuple › peuplier. – Der. plopişte, s.f. (pădure de plopi); plopar, s.m. (insectă, Saperda carcharias); plopiş, s.n. (pădure de plopi).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.