- pletoră
- PLÉTORĂ s.f. 1. Cantitate de sânge sau de lichide depăşind valorile normale în întreg organismul sau numai în anumite părţi ale lui; stare morbidă provocată de această supraîncărcare şi care se manifestă prin roşeaţa pielii şi a mucoaselor, palpitaţii, puls accelerat, respiraţie scurtă etc. 2. Cantitate mare de obiecte sau de fiinţe (lipsite de valoare). ♢ Pletoră semantică = aglomerare (excesivă) de sensuri la unele cuvinte. – Din fr. pléthore.Trimis de mihvar, 17.11.2003. Sursa: DEX '98PLÉTORĂ s. (med.) (rar) pletorie.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepletóră s. f., g.-d. art. pletóreiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPLÉTOR//Ă pletorăe f. 1) Supraabundenţă de sânge în organism sau într-o parte a lui. 2) Stare patologică provocată de o supraabundenţă de sânge (sau de alt lichid). 3) fig. Cantitate mare; abundenţă. pletoră a produselor pe piaţă. /<fr. pléthoreTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPLÉTORĂ s.f. 1. Prisos, surplus; droaie. ♢ Pletoră semantică = acumulare excesivă de sensuri. 2. Supraabundenţă de sânge sau de lichide în organism. [< fr. pléthore, cf. gr. plethore < plethein – a fi plin].Trimis de LauraGellner, 25.07.2005. Sursa: DNPLÉTORĂ s. f. 1. supraabundenţă de sânge sau umori în organism. 2. cantitate mare; surplus; exces. (< fr. pléthore)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.