- piţimpărătuş
- piţimpărătúş s. m. (sil. mf. piţ-), pl. piţimpărătúşiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
piţîmpărătuş — piţîmpărătúş, piţîmpărătúşi, s.m. (reg.) 1. pitulice. 2. piţigoi. 3. scatiu. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român