au

AU¹ adv. interog., conj. 1. adv. interog. (înv.) Oare? 2. conj. (înv. şi reg.) Sau, ori. – lat. aut.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



AU² interj. Exclamaţie care exprimă diverse stări şi sentimente (durere fizică, mirare, surprindere, bucurie etc.).

Trimis de ana_zecheru, 08.07.2002. Sursa: DEX '98



AU adv. v. oare, poate.

Trimis de siveco, 13.10.2008. Sursa: Sinonime



AU conj. v. fie, ori, sau.

Trimis de siveco, 13.10.2008. Sursa: Sinonime



AU interj. v. of.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



au interj., adv., conjct.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



AU interj. (se foloseşte pentru a exprima durere, mirare, bucurie, nepăsare etc.). /<lat. aut

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



áu conj. – 1. Sau, ori. – 2. Oare? (particulă care introduce şi întăreşte interogaţia). – Mr. au, ai. lat. aut (Diez, I, 292; Puşcariu 165; Candrea-Dens., 114; REW 810; DAR); cf. alb. a, it., sp. o (sard. a), v. prov. o(z), fr. ou, port. ou. Primul sens este rar în limba actuală. Cel de al doilea are o anumită circulaţie actuală, deşi limitată; a fost însă adoptat de limbajul poetic, ca termen consacrat pentru interogaţia emfatică.

Trimis de blaurb, 09.07.2006. Sursa: DER