atrăţel

atrăţel
atrăţél s.m. (reg.) plantă erbacee denumită şi limba câinelui
Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR

atrăţél (atrăţéi), s.m. – Plantă, limba cîinelui (Cynoglossum officinale). Mag. atracél "Borrago officinalis" (Cihac, II, 477; DAR; Gáldi, Dict., 83).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • otrăţel — OTRĂŢÉL, otrăţei, s.m. (bot.) Roibă. ♢ Compus: otrăţel de apă sau otrăţelul bălţilor = plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris). – cf. magh. a t r a c é l . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”