ortofonie

ORTOFONÍE s.f. Pronunţare considerată normală sau corectă a unui fonem sau a unui grup de foneme. – Din fr. orthophonie.

Trimis de ionel_bufu, 16.05.2004. Sursa: DEX '98



ortofoníe s. f., art. ortofonía, g.-d. ortofoníi, art. ortofoníei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ORTOFONÍE s.f. Pronunţare considerată normală sau corectă a unui fonem sau a unui grup de foneme. [gen. -iei. / < fr. orthophonie, cf. gr. orthos – drept, phone – sunet].

Trimis de LauraGellner, 05.01.2007. Sursa: DN



ORTOFONÍE s. f. pronunţare considerată corectă şi normală conform tuturor normelor lingvistice ale unei limbi. (< fr. orthophonie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN