orbilă

ORBÍLĂ s.m. (Glumeţ) Poreclă dată unei persoane care nu vede sau nu observă nimic în jurul său, care se împiedică de tot ce-i stă în cale, care este lipsită de spirit de observaţie. – Orb² + suf. -ilă.

Trimis de ionel_bufu, 07.05.2004. Sursa: DEX '98



orbílă s. m.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic