- orator
- ORATÓR, oratori, s.m. Persoană care rosteşte un discurs, care vorbeşte în public; persoană care are talentul de a vorbi frumos în faţa unui public; retor. – Din lat. orator, fr. orateur.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ORATÓR s. 1. retor, (prin Bucov.) predicant. (Un mare orator.) 2. v. conferenţiar.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeoratór s. m., pl. oratóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficORATÓR oratori m. 1) Persoană care ţine un discurs în public (făcând uz de un stil elevat). 2) Persoană care are darul de a vorbi frumos şi liber în public; vorbitor. /<lat. orator, fr. orateurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXORATÓR s.m. Cel care ţine un discurs; vorbitor (la o conferinţă etc.); om care are darul vorbirii, care vorbeşte frumos. [cf. lat. orator, fr. orateur].Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DNORATÓR s. m. cel care ţine un discurs; vorbitor; om care are darul vorbirii. (< lat. orator, fr. orateur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.