olfactometru

OLFACTOMÉTRU, olfactometre, s.n. (med.) Aparat pentru măsurarea acuităţii olfactive. – Din fr. olfactomètre.

Trimis de ionel_bufu, 01.05.2004. Sursa: DEX '98



olfactométru s. n., pl. olfactométre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OLFACTOMÉTRU s.n. Aparat pentru aprecierea acuităţii olfactive. [< fr. olfactomètre, cf. lat. olfactus – miros, gr. metron – măsură].

Trimis de LauraGellner, 09.12.2006. Sursa: DN



OLFACTOMÉTRU s. n. aparat folosit în olfactometrie. (< fr. olfactomètre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN