- norurea
- norureá s.f. (reg.) noră, noruliţă, norucă, noruţă.Trimis de blaurb, 09.08.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
norucă — norúcă, norúci, s.f. (reg.) noră, noruliţă, norurea, noruţă. Trimis de blaurb, 09.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
noruliţă — norulíţă, norulíţe, s.f. (pop.) noră, norucă, norurea, noruţă. Trimis de blaurb, 09.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
noruţă — norúţă, norúţe, s.f. (reg.) noră, norucă, noruliţă, norurea. Trimis de blaurb, 09.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român