- nobeliu
- NOBÉLIU s.n. Element chimic transuranic obţinut pe cale artificială. – Din fr. nobelium.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98nobéliu s. n. [-liu pron. -liu], art. nobéliul; simb. NoTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNOBÉLIU n. Metal radioactiv obţinut pe cale artificială. /<fr. nobéliumTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNOBÉLIU s.n. (chim.) Element transuranic sintetic. [pron. -liu. / < fr. nobélium, germ. Nobelium, cf. a. Nobel – chimist suedez].Trimis de LauraGellner, 27.11.2006. Sursa: DNNOBÉLIU s. n. element chimic transuranic sintetic din grupa actinidelor. (< fr. nobélium)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.