- neogen
- NEOGÉN s.n. A doua perioadă a neozoicului, caracterizată prin faună şi floră asemănătoare atât cu cea din paleogen cât şi cu cea actuală.Trimis de MihaelaStan, 13.09.2007. Sursa: DLRCNEOGÉN, -Ă, neogeni, -e, s.n., adj. 1. s.n. A doua perioadă a erei neozoice, caracterizată prin existenţa unor specii de plante şi de animale din paleogen, precum şi a altora care trăiesc şi astăzi. 2. adj. Care aparţine neogenului (1), care se referă la neogen. [pr.: ne-o-] – Din fr. néogène.Trimis de LauraGellner, 08.06.2004. Sursa: DEX '98neogén adj. m. (sil. ne-o-), pl. neogéni; f. sg. neogénă, pl. neogéneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficneogén s. n. (sil. ne-o-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNEOGÉN1 n. Cea de-a doua perioadă a erei neozoice. [Sil. ne-o-] /<fr. néogeneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNEOGÉN2 neogenă (neogeni, neogene) 1) Care aparţine celei de a doua perioade a erei neozoice; propriu acestei perioade. 2) Care datează din această perioadă. [Sil. ne-o-] /<fr. néogeneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNEOGÉN s.n. (geol.) A doua perioadă (sistem) a neozoicului. // adj. Care aparţine acestei perioade. [< fr. néogène, cf. gr. neos – nou, gennan – a naşte].Trimis de LauraGellner, 25.11.2006. Sursa: DNNEOGÉN, -Ă adj., s. n. (din) a doua perioadă a neozoicului. (< fr. néogène)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.