mărămuţă

mărămuţă
MĂRĂMÚŢĂ, mărămuţe, s.f. (Rar) Mărămioară. – Maramă + suf. -uţă.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

mărămúţă s. f., g.-d. art. mărămúţei; pl. mărămúţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • mărămioară — MĂRĂMIOÁRĂ, mărămioare, s.f. (Rar) Diminutiv al lui maramă; mărămuţă. – Maramă + suf. ioară. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  mărămioáră s. f. (sil. mioa ), g. d. art. mărămioárei; pl. mărămioáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”