mărunţime

mărunţime
MĂRUNŢÍME, mărunţimi, s.f. (Rar) însuşire a ceea ce este mărunt sau neînsemnat; (concr.) ceea ce este de vârstă fragedă, tânăr, nevârstnic. ♦ (concr.) Lucru fără valoare, neînsemnat. – Mărunt + suf. -ime.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

mărunţíme s. f., g.-d. art. mărunţímii; (lucruri neînsemnate) pl. mărunţími
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • mărunt — MĂRUNT, Ă, mărunţi, te, adj. 1. De dimensiuni, de proporţii reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; fin. ♦ (Adesea adverbial) Tăiat, sfărâmat, rupt în bucăţi de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”