- mărunţime
- MĂRUNŢÍME, mărunţimi, s.f. (Rar) însuşire a ceea ce este mărunt sau neînsemnat; (concr.) ceea ce este de vârstă fragedă, tânăr, nevârstnic. ♦ (concr.) Lucru fără valoare, neînsemnat. – Mărunt + suf. -ime.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98mărunţíme s. f., g.-d. art. mărunţímii; (lucruri neînsemnate) pl. mărunţímiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.