- mănuşar
- MĂNUŞÁR, (1) mănuşari, s.m., (2) mănuşare, s.n. 1. s.m. Persoană care confecţionează mănuşi (1); fabricant sau negustor de mănuşi. 2. s.n. Mănuşă de protecţie (folosită la manipularea unei bucăţi de metal fierbinte). [var.: (1) mânuşár s.m.] – Mănuşă + suf. -ar.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98mănuşár (persoană) s. m., pl. mănuşáriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficmănuşár (obiect) s. n., pl. mănuşáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMĂNUŞÁR1 mănuşari 1) Persoană care confecţionează mănuşi. 2) Vânzător de mănuşi. /mănuşă + suf. mănuşararTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMĂNUŞÁR2 mănuşare n. Mănuşă de protecţie de care se folosesc unele categorii de muncitori. /mănuşă + suf. mănuşararTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.