- măgăreaţă
- MĂGĂREÁŢĂ, măgăreţe, s.f. 1. (înv. şi reg.) Măgăriţă (1). 2. (fam., în expr.) A cădea măgăreaţa pe cineva = a avea de suportat o neplăcere, o acuzaţie, o pedeapsă etc. fără a fi vinovat. – Măgar + suf. -eaţă.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MĂGĂREÁŢĂ s. v. măgăriţă, tuse convulsivă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemăgăreáţă s. f., g.-d. art. măgăréţei; pl. măgăréţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.