măgăreaţă

măgăreaţă
MĂGĂREÁŢĂ, măgăreţe, s.f. 1. (înv. şi reg.) Măgăriţă (1). 2. (fam., în expr.) A cădea măgăreaţa pe cineva = a avea de suportat o neplăcere, o acuzaţie, o pedeapsă etc. fără a fi vinovat. – Măgar + suf. -eaţă.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MĂGĂREÁŢĂ s. v. măgăriţă, tuse convulsivă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

măgăreáţă s. f., g.-d. art. măgăréţei; pl. măgăréţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • măgăriţă — MĂGĂRÍŢĂ, măgăriţe, s.f. 1. Femela măgarului (1); măgăreaţă. 2. Calificativ dat unei femei proaste, încăpăţânate sau obraznice. [acc. şi mắgăriţă] – Măgar + suf. iţă. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂGĂRÍŢĂ s. (zool.) (înv. şi reg …   Dicționar Român

  • convulsiv — CONVULSÍV, Ă, convulsivi, e, adj. Care se referă la convulsii; care provoacă convulsii, caracterizat prin convulsii, însoţit de convulsii. ♢ Tuse convulsivă = boală infecto contagioasă, frecventă la copii, caracterizată prin accese de tuse… …   Dicționar Român

  • măgar — MĂGÁR, măgari, s.m. 1. Animal din familia calului, mai mic decât acesta, cu părul de obicei sur, capul mare şi urechile lungi, întrebuinţat ca animal de povară şi de tracţiune; asin (Equus asinus). ♢ expr. A nu fi nici cal, nici măgar = a nu avea …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”