- areţar
- AREŢÁR, areţari, s.m. (reg.) Păstor care păzeşte areţii. – Din areţi (pl. lui arete) + suf. -ar.Trimis de gall, 01.02.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
arete — ARÉTE s. v. berbec. Trimis de siveco, 01.02.2008. Sursa: Sinonime aréte (aréţi), s.m. – Berbec de prăsilă. – Mr. arete, areati, megl. reti, areati, istr. arete. lat. ăries, etem (Puşcariu 115; Candrea Dens., 81; REW 645; DAR; Pascu, I, 38); cf … Dicționar Român