moroi

MORÓI, moroi, s.m. (În superstiţii) Strigoi, vârcolac, pricolici. – cf. sl. m o r a .

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



MORÓI s. v. apariţie, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



morói s. m., pl. morói, art. moróii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MORÓI moroi m. 1) (în superstiţii) Sufletul unui mort despre care se crede că iese noaptea din mormânt în chip de fantomă pentru a pricinui rele celor vii; strigoi. 2) pop. rar Om închis la suflet. /cf. sl. mora

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



morói, morói, s.m. (pop.) 1. strigoi, vârcolac, pricolici. 2. nume de peşte de baltă.

Trimis de blaurb, 12.07.2006. Sursa: DAR



morói (morói), s.m. – Vampir, fantomă în care se încarnează copilul mort nebotezat. sl. mora "vrăjitoare", cf. sb., cr., slov., pol. mora "coşmar", alb. morë, ngr. μόρα (Cihac, II, 203; Pascu, Arch. rom., VII, 563), bg. marok (Conev 106). Der. din ngr. μωρόν "copil" (Bogrea, Dacor., I, 265) ni se pare mai puţin convingătoare. – Der. moroaie, s.f. (fantomă, spiriduş, duh rău).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER