- monist
- MONÍST, -Ă, monişti, -ste, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care aparţine monismului, privitor la monism. 2. s.m. şif. Adept al monismului. – Din fr. moniste.Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX '98moníst adj. m., s. m., pl. moníşti; f. sg. monístă, pl. monísteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMONÍ//ST1 moniststă (monistşti, monistste) Care ţine de monism; propriu monismului. /<fr. monisteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMONÍ//ST2 moniststă (monistşti, monistste) m. şi f. Adept al monismului. /<fr. monisteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMONÍST, -Ă adj. Privitor la monism, propriu monismului. // s.m. şi f. Adept al monismului. [< fr. moniste].Trimis de LauraGellner, 11.11.2006. Sursa: DNMONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monismului. (< fr. moniste)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.