Dicționar Român. 2013.
mecanic — MECÁNIC, Ă, mecanici, ce, subst., adj. I. s.f. 1. Ştiinţă care studiază mişcarea sau echilibrul corpurilor sub acţiunea forţelor exercitate asupra lor; tehnica procedeelor în care intervin aceste fenomene; mecanotehnică. ♢ Mecanică cerească =… … Dicționar Român
mecanică — MECÁNICĂ s. 1. mecanotehnică. 2. (fiz.) meca nică cuantică = mecanică ondulatorie; mecanică ondulatorie = mecanică cuantică. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime MECÁNICĂ s. v. maşinărie, mecanism. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
mecanotehnic — MECANOTÉHNIC, Ă, mecanotehnici, ce, s.f., adj. 1. s.f. Mecanică (I 1). 2. adj. Care se referă la un produs de mecanică (I 1), privitor la mecanică, de mecanică. – Mecano + tehnic. Trimis de BlueEagle, 15.07.2006. Sursa: DEX 98 mecanotéhnic adj … Dicționar Român
