- marasm
- MARÁSM s.n. (livr.) Stare de epuizare fizică sau de decădere morală. – Din fr. marasme, ngr. marasmós, germ. Marasmus.Trimis de claudia, 01.10.2003. Sursa: DEX '98MARÁSM s. v. demoralizare, depresiune, deprimare, descurajare, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemarásm s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMARÁSM n. 1) Stare de slăbire extremă a organismului; extenuare fizică. 2) Stare de epuizare morală şi spirituală; demoralizare. /<fr. marasme, ngr. marasmos, germ. MarasmusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMARÁSM s.n. 1. Demoralizare; decădere spirituală; stare de stagnare. 2. Stare generală proastă a organismului. [< fr. marasme, cf. gr. marasmos < marainein – a se veşteji].Trimis de LauraGellner, 20.10.2006. Sursa: DNMARÁSM s. n. 1. demoralizare, decădere morală, descurajare. ♢ stare de stagnare, de criză (economică, politică, socială etc.). 2. epuizare fizică, stare generală proastă a organismului. (< fr. marasme, gr. marasmos)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.