- juvenil
- JUVENÍL, -Ă, juvenili, -e, adj. Care aparţine tinereţii; tineresc. – Din fr. juvénile, lat. juvenilis.Trimis de cata, 02.02.2005. Sursa: DEX '98JUVENÍL adj. v. tineresc.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimejuveníl adj. m., pl. juveníli; f. sg. juvenílă, pl. juveníleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficJUVENÍL juvenilă (juvenili, juvenile) 1) Care este caracteristic pentru tineri; propriu tinerilor; tineresc. 2): Apă juvenilă apă provenită din condensarea subterană a vaporilor rezultaţi din procesele la care e supusă magma. /<fr. juvénile, lat. juvenilisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXJUVENÍL, -Ă adj. 1. Tineresc. 2. (Despre substanţe) Care provine din magma topită în interiorul scoarţei Pământului şi circulă prin scoarţă, putând ajunge până la suprafaţă. ♢ Apă juvenilă = apă minerală. [< fr. juvénile, cf. lat. iuvenilis].Trimis de LauraGellner, 12.05.2005. Sursa: DNJUVENÍL, -Ă adj. 1. care aparţine tinereţii; tineresc. 2. (despre substanţe) care provine din magma topită în interiorul scoarţei Pământului şi circulă prin scoarţă, până la suprafaţă. 3. (despre organisme) tânăr. (< fr. juvénile, lat. iuvenilis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.