- jecui
- JECUÍ vb. IV. v. jefui.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
jaf — JAF, jafuri, s.n. 1. Furt săvârşit prin violenţă; jefuire, jecmăneală. ♢ loc. vb. A face jaf = a jefui, a prăda. ♢ (înv.; concr.) Lucruri jefuite, pradă. 2. (fam.) Consum, cheltuială fără măsură, risipă; distrugere. ♢ expr. Jaf în ciuperci! se… … Dicționar Român
jefui — JEFUÍ, jefuiesc, vb. IV. tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantităţi mari (făcând uz de violenţă); a săvârşi un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forţă sau prin înşelăciune; a jecmăni. [var.:… … Dicționar Român