- izotrop
- IZOTRÓP, -Ă, izotropi, -e, adj. (Despre corpuri, substanţe etc.; adesea substantivat, m.) Care are proprietăţi independente de direcţia în spaţiu. ♦ (Despre materiale) Care are, pe toate direcţiile, aceleaşi proprietăţi mecanice. – Din fr. isotrope.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98izotróp adj. m. (sil. -trop), pl. izotrópi; f. sg. izotrópă, pl. izotrópeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficIZOTRÓP izotropă (izotropi, izotrope) şi substantival (de-spre corpuri) Care posedă aceleaşi proprietăţi fizice în orice direcţie. [Sil. -zo-trop] /<fr. isotropeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXIZOTRÓP, -Ă adj. (fiz.; despre corpuri; op. e o l o t r o p) Care are aceleaşi proprietăţi fizice identice în toate direcţiile. [var. isotrop, -ă adj. / < fr. isotrope, cf. gr. isos – egal, tropos – direcţie].Trimis de LauraGellner, 10.05.2005. Sursa: DNIZOTRÓP, -Ă adj. (despre corpuri, substanţe) cu proprietăţi fizice identice în toate direcţiile. (< fr. isotrope)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.