intercepta

INTERCEPTÁ, interceptez, vb. I. tranz. A prinde, a reţine un obiect în timpul mişcării lui; a surprinde şi a controla o convorbire telefonică, o corespondenţă între două persoane etc. – Din fr. intercepter.

Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98



interceptá vb., ind. prez. 1 sg. interceptéz, 3 sg. şi pl. intercepteáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A INTERCEPT//Á interceptaéz tranz. 1) (obiecte în mişcare) A prinde pe neaşteptate. 2) (obiecte în zbor) A descoperi şi a urmări cu ajutorul unei instalaţii speciale. 3) (convorbiri telefonice) A asculta fără permisiune. 4) (corespondenţă) A deschide şi a citi fără permisiune. /<fr. intercepter

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



INTERCEPTÁ vb. I. tr. A reţine un obiect în timpul mişcării lui. ♦ A prinde, a surprinde ceva adresat, destinat altcuiva, (spec.) o scrisoare, o comunicare. ♢ (Sport) A intercepta o minge = a interveni schimbând direcţia unei mingi. [< fr. intercepter].

Trimis de LauraGellner, 06.05.2005. Sursa: DN



INTERCEPTÁ vb. tr. a reţine un obiect în timpul mişcării lui. ♢ a (sur)prinde cuiva o scrisoare, o comunicare telefonică etc. (< fr. intercepter)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN