instauraţie

INSTAURÁŢIE s.f. (Rar) Instaurare; întemeiere. [pr.: -sta-u-] – Din fr. instauration.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



instauráţie s. f., g.-d. art. instauráţiei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



INSTAURÁŢIE s.f. Instaurare. ♦ (Estet.) Act prin care se constituie o operă de artă ca realitate originală, inexistentă înaintea creaţiei artistice. [pron. -sta-u-, gen. -iei, var. instauraţiune s.f. / < fr. instauration].

Trimis de LauraGellner, 06.05.2005. Sursa: DN



INSTAURÁŢIE s. f. instaurare. (< fr. instauration)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN