inplano

IN-PLÁNO adj. invar. (Despre formatul unei cărţi sau al unui ziar) În care coala de hârtie nu este îndoită, alcătuind deci o filă sau două pagini; (despre cărţi şi ziare, adesea substantivat) care are acest format. – loc. lat.

Trimis de valeriu, 31.07.2006. Sursa: DEX '98



in-pláno adj. invar.

Trimis de siveco, 31.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic



IN-PLÁNO adj., s.n. invar. (Format de) foaie imprimată şi împăturită în două; (carte) care are acest format. [< fr., lat. in-plano].

Trimis de LauraGellner, 31.07.2006. Sursa: DN



IN-PLÁNO adj. inv., s. n. (format de foaie) imprimată şi împăturită în două. (< fr., lat. in plano)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN