inductor

inductor
INDUCTÓR, -OÁRE, inductori, -oare, adj., s.n. 1. adj. (Despre procese fizice) Care produce sau influenţează un alt proces, cu care evoluează concomitent. Forţă inductoare. 2. s.n. Organ al unei maşini electrice, al unui aparat electric etc. care produce fluxuri magnetice inductoare. 3. s.n. Mic generator de curent alternativ, cu magneţi permanenţi, acţionat manual şi folosit în instalaţiile telefonice pentru producerea semnalului de apel. – Din fr. inducteur.
Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

inductór adj. m., pl. inductóri; f. sg. şi pl. inductoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

inductór s. n., pl. inductoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INDUCT//ÓR1 inductoroáre (inductoróri, inductoroáre) (despre procese fizice) Care produce sau influenţează un alt proces ce se desfăşoară concomitent. /<fr. inducteur
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INDUCT//ÓR2 inductoroáre n. 1) Dispozitiv al unei maşini electromagnetice care produce curent alternativ. 2) Generator mic de curent alternativ acţionat manual şi folosit în instalaţiile telefonice pentru producerea semnalului de apel. /<fr. inducteur
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

inductór, inductóri, s.m. (înv.) vameş.
Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR

INDUCTÓR, -OÁRE adj. (Electr.) Care produce un câmp electromagnetic ce acţionează asupra unui organ; care produce, transmite un curent de inducţie. // s.n. 1. Parte a unei maşini electrice în care se formează curentul de inducţie. 2. Mic generator electric manual care funcţionează prin inducţie electromagnetică. [cf. fr. inducteur].
Trimis de LauraGellner, 29.07.2006. Sursa: DN

INDUCTÓR, -OÁRE I. adj. care produce un câmp electromagnetic ce acţionează asupra unui organ; care produce, transmite un curent de inducţie. II. s. n. 1. organ al unei maşini electrice în care se formează curentul de inducţie. 2. mic generator electric manual care funcţionează prin inducţie electromagnetică. 3. (psih.) termen care serveşte ca punct de plecare într-o asociaţie de idei. ♢ cel care emite mesajul către un medium, care sugestionează, hipnotizează. 4. (lingv.) elementul director al unei analogii, al unei disimulaţii. 5. substanţă care determină inducţia (3). (< fr. inducteur)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • Inductor — Inductores de bajo costo. Tipo Pasivo Principio de funcionamiento Inducción electromagnética …   Wikipedia Español

  • inductor — (n.) 1650s, from L. inductor, agent noun from pp. stem of inducere (see INDUCE (Cf. induce)). Electromagnetic sense begins in 1837 …   Etymology dictionary

  • inductor — inductor, ra (Del lat. inductor, ōris). 1. adj. Que induce. Se dice especialmente de quien induce a otro a cometer un delito. U. t. c. s.) 2. m. Fís. Órgano de las máquinas eléctricas destinado a producir la inducción magnética …   Diccionario de la lengua española

  • Inductor — In*duct or, n. [L., one who stirs up or rouses. See {Induce}.] [1913 Webster] 1. The person who inducts another into an office or benefice. [1913 Webster] 2. (Elec.) That portion of an electrical apparatus, in which is the inducing charge or… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • inductor — inductor. См. эвокатор. (Источник: «Англо русский толковый словарь генетических терминов». Арефьев В.А., Лисовенко Л.А., Москва: Изд во ВНИРО, 1995 г.) …   Молекулярная биология и генетика. Толковый словарь.

  • inductor — inductor. = inducer (см.). (Источник: «Англо русский толковый словарь генетических терминов». Арефьев В.А., Лисовенко Л.А., Москва: Изд во ВНИРО, 1995 г.) …   Молекулярная биология и генетика. Толковый словарь.

  • Inductor — Inductor. См. Индуктор. (Источник: «Металлы и сплавы. Справочник.» Под редакцией Ю.П. Солнцева; НПО Профессионал , НПО Мир и семья ; Санкт Петербург, 2003 г.) …   Словарь металлургических терминов

  • inductor — 1. (en genética molecular) sustancia, normalmente un sustrato molecular de una enzima específica, que se combina con el represor activo producido por el gen regulador y lo desactiva. 2. (en embriología) tejido o célula que emite una …   Diccionario médico

  • inductor — adjetivo,sustantivo masculino y femenino 1. Que induce a hacer una cosa: Su presencia es la causa inductora del hecho …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • inductor — ► NOUN ▪ a circuit component which possesses inductance …   English terms dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”