incident

incident
INCIDÉNT, -Ă, incidenţi, -te, s.n., adj. I. s.n. 1. Întâmplare neaşteptată (şi neplăcută) care apare în desfăşurarea unei acţiuni. ♢ Incident de frontieră = ciocnire armată între forţele grănicereşti a două state vecine. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiecţie (secundară şi neaşteptată) ridicată în cursul unui proces de una dintre părţi. II. adj. 1. (Despre cuvinte sau propoziţii) Care este intercalat între părţile unei propoziţii sau fraze. 2. (fiz.; în sintagma) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafaţa unui corp sau pe suprafaţa care separă două medii. – Din fr. incident.
Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

INCIDÉNT s. v. excepţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

incidént adj. m., pl. incidénţi; f. sg. incidéntă, pl. incidénte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

incidént s. n., pl. incidénte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INCIDÉN//T1 incidenttă (incidentţi, incidentte) 1) gram. (despre cuvinte, îmbinări de cuvinte, propoziţii) Care este intercalat între părţile unei propoziţii sau fraze, neavând legături sintactice cu acestea. 2) fiz. (despre raze, fascicule de lumină) Care cade pe suprafaţa unui corp intersectându-l. /<fr. incident, lat. incidens, incidentntis
Trimis de siveco, 02.04.2008. Sursa: NODEX

INCIDÉNT2 incidente n. 1) Întâmplare neaşteptată (şi neplăcută), dificultate care survine în cursul unei acţiuni. 2) jur. Obiecţie făcută în cursul procesului de una dintre părţile implicate, care poate influenţa sentinţa. /<fr. incident, lat. incidens, incidentntis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INCIDÉNT s.n. 1. Întâmplare neplăcută care survine într-o situaţie, în timpul unei activităţi. ♢ Incident de frontieră = ciocnire armată între formaţii grănicereşti care aparţin la două state limitrofe. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiecţie, contestaţie accesorie la cauza principală a unui proces. [< fr. incident].
Trimis de LauraGellner, 27.07.2006. Sursa: DN

INCIDÉNT, -Ă adj. 1. (Despre cuvinte, propoziţii) Intercalat între părţile unei propoziţii sau ale unei fraze. 2. Rază incidentă = rază care atinge o suprafaţă într-un anumit punct. [cf. fr. incident, it. incidente].
Trimis de LauraGellner, 27.07.2006. Sursa: DN

INCIDÉNT, -Ă I. adj. 1. (despre cuvinte, propoziţii) intercalat între părţile unei propoziţii sau ale unei fraze. 2. (despre fascicule de radiaţii) care atinge o suprafaţă într-un anumit punct. II. s. n. 1. eveniment neaşteptat, neplăcut, care survine în timpul unei activităţi. ♢ greutate, dificultate. 2. (jur.) obiecţie, contestaţie accesorie la cauza principală a unui proces. (< fr. incident)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?
Synonyms:
, / , , , , / , , , ,


Look at other dictionaries:

  • incident — 1. (in si dan) s. m. 1°   Événement qui survient dans le cours d une entreprise, d une affaire. •   Nous allons régaler, mon père, votre abord D un incident tout frais, qui vous surprendra fort, MOL. Tart. VI, 5. •   Il arriva un incident qui fit …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • incident — in·ci·dent 1 / in sə dənt, ˌdənt/ n 1: a distinct occurrence or event an incident of sexual harassment 2: a subordinate, dependent, or consequential element the search was a legitimate incident to the arrest child support and other incident s of… …   Law dictionary

  • Incident — may refer to:* A property of a graph (mathematics) (see also glossary of graph theory) *Incident, Culfest of NITK Surathkal, a cultural festival of The National Institute of Technology in Surathkal, Karnataka, India * Incident management, the… …   Wikipedia

  • Incident — In ci*dent, a. [L. incidens, entis, p. pr. & of incidere to fall into or upon; pref. in in, on + cadere to fall: cf. F. incident. See {Cadence}.] [1913 Webster] 1. Falling or striking upon, as a ray of light upon a reflecting surface. [1913… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Incident — In ci*dent, n. [Cf. F. incident.] 1. That which falls out or takes place; an event; casualty; occurrence. [1913 Webster] 2. That which happens aside from the main design; an accidental or subordinate action or event. [1913 Webster] No person, no… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Incĭdent — (v. lat.), zufällig, beiläufig. Incidentarĭus, wer beständig über Nebendinge Schwierigkeiten macht, ohne zur Hauptsache zu kommen. Incidentpropositionen, Incidentpunkte (Incidentsachen) Streitfragen, welche nebenbei in einem anbängigen Processe… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Incident — Incident, lat. deutsch, zufällig, beiläufig …   Herders Conversations-Lexikon

  • Incident — emergency situation Аварийная ситуация состояние ядерной установки (например, атомной станции), характеризующееся нарушением пределов безопасной эксплуатации, но не перешедшее в аварию. Инцидент см. Аварийная ситуация. Термины атомной энергетики …   Термины атомной энергетики

  • incident to — index contingent, dependent, subject (conditional) Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • incident — 1. incident [ ɛ̃sidɑ̃ ] n. m. • 1265; du lat. scolast. incidens, de incidere « tomber sur, survenir » 1 ♦ Petit événement qui survient. Un incident sans importance, sans gravité. « La vie n est qu une succession d incidents » (Sainte Beuve).… …   Encyclopédie Universelle

  • incident — noun ADJECTIVE ▪ major, serious ▪ little, minor, small, trivial (esp. BrE) ▪ further ▪ After …   Collocations dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”