ieteră

iéteră s. f. (sil. ie-), g.-d. art. iéterei; pl. iétere

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



iéteră, iéteri şi iétere, s.f. (reg.) unealtă de pescuit cu plasa pe cercuri; vârşă.

Trimis de blaurb, 30.05.2006. Sursa: DAR



iéteră (iétere), s.f. – Vîrşă, vintir. – var. eteră, (i)et(e)re, iatră. Rut. jater (Scriban).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER