hărnicit

HĂRNICÍ, hărnicesc, vb. IV. 1. refl. A se arăta harnic, a se face, a deveni harnic, sârguincios. 2. tranz. A stimula, a îndemna la lucru. 3. intranz. A lucra cu zel, a munci cu hărnicie. – Din harnic.

Trimis de gall, 25.09.2008. Sursa: DEX '98