- horpăi
- HORPĂÍ, horpăiesc (hórpăi), vb. IV. tranz. (reg.) A sorbi cu zgomot mâncarea, mai ales lichidele. – Horp + suf. -ăi.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98horpăí vb., ind. prez. 1 sg. hórpăi/horpăiésc, imperf. 3 sg. horpăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. hórpăie/horpăiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA HORPĂ//Í horpăiiésc tranz. pop. (mâncarea, mai ales cea lichidă) A sorbi repede şi cu zgomot. [Şi horpăi] /horp + suf. horpăiăiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.