hohot — HÓHOT, hohote, s.n. Izbucnire zgomotoasă de râs sau de plâns. ♢ expr. A plânge (sau a râde) cu hohot (sau în hohote) = a plânge (sau a râde) foarte tare, zgomotos. ♦ fig. Zgomot puternic (cu ecou). – cf. rus. h o h o t. Trimis de gall, 13.09.2007 … Dicționar Român
hohotire — HOHOTÍRE, hohotiri, s.f. Faptul de a hohoti; hohotit. – v. hohoti. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HOHOTÍRE s. v. hohot. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hohotíre s. f., g. d. art. hohotírii; … Dicționar Român
hohotitor — HOHOTITÓR, OÁRE, hohotitori, oare, adj. (Despre râs sau despre plâns) Cu hohote. – Hohoti + suf. tor. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hohotitór adj. m. (sil. hoi ), pl. hohotitóri; f. sg. şi pl … Dicționar Român