- hoge
- HÓGE, hogi, s.m. Preot sau, p. ext., învăţător, dascăl la mahomedani. [var.: hógea s.m.] – Din tc. hocaTrimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98hóge s. m., art. hógea, g.-d. art. hógii; pl. hogi, art. hógiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHÓG//E hogei m. (la musulmani) Preot sau învăţător. /<turc. hoţaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXhóge, hógi, s.m. (pop.) 1. om înalt; prăjină. 2. drac, naiba, diavol.Trimis de blaurb, 24.05.2006. Sursa: DARhóge (hógi), s.m. – 1. Dascăl musulman. – 2. Imam. – Mr. hoge, megl. ogea. tc. hoca (Şeineanu, III, 65; Lokotsch 850; Ronzevalle 87), cf. ngr. χοτζᾶς, bg. hodža, sb. hoğa. – Der. hogi, vb. (Munt., a striga, a ţipa). Din aceeaşi familie fac parte hogeghean, s.m. (înv., slujbaş turc), din tc. hocegian şi hoget, s.n. (document autentic), din tc. hoccet (sec. XVIII, înv.).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.