hipoplazie

HIPOPLAZÍE, hipoplazii, s.f. Dezvoltare incompletă sau insuficientă a unui organ sau a unui ţesut. – Din fr. hypoplasie.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



hipoplazíe s. f. (sil. -pla-), art. hipoplazía, g.-d. art. hipoplazíei; pl. hipoplazíi, art. hipoplazíile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



HIPOPLAZÍE f. Stare patologică constând în dezvoltarea insuficientă a unui ţesut sau a unui organ. /<fr. hypoplasie

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



HIPOPLAZÍE s.f. (biol.) Dezvoltare incompletă a unui organ sau a unui ţesut. [gen. -iei. / < fr. hypoplasie, cf. gr. hypo – sub, plassein – a forma].

Trimis de LauraGellner, 17.07.2006. Sursa: DN



HIPOPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă a unui ţesut sau organ. (< fr. hypoplasie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN