- havaet
- havaét, havaéturi, s.n. (înv.) avaiet (v.).Trimis de blaurb, 24.10.2008. Sursa: DARhavaét (havaéturi), s.n. – Contribuţie pe leafă, venit plătit de cei cu funcţii publice. – var. avaet. tc. avaid "venit" (Cihac, II, 544; Şeineanu, II, 29; Lokotsch 37). sec. XVIII, înv.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.