gărdurel

GĂRDURÉL, gărdurele, s.n. Gărduleţ. – Din gard + suf. -ur-el.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM



gărdurél s. n., pl. gărduréle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic