- greblă
- GRÉBLĂ, greble, s.f. 1. Unealtă sau maşină agricolă cu ajutorul căreia se strâng paiele, fânul etc. sau cu care se mărunţesc bulgării de pământ, se nivelează solul etc. 2. Construcţie orientată transversal pe un curs de apă, servind la oprirea buştenilor. – Din bg. greblo.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GRÉBLĂ s. v. buhai.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegréblă s. f. (sil. -blă), g.-d. art. gréblei; pl. grébleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGRÉBL//Ă greblăe f. Unealtă agricolă manuală constând dintr-o bară cu dinţi de metal sau de lemn, fixată într-o coadă lungă de lemn şi folosită pentru a aduna ceva (paie, fân, gunoaie etc.) de pe o suprafaţă sau pentru a nivela pământul arat sau săpat. ♢ greblă mecanică maşină agricolă pentru strânsul cerealelor cosite. /<bulg. grebloTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXgréblă (gréble), s.f. – 1. Unealtă cu dinţi (de lemn sau de fier) şi cu coadă lungă pentru strîns fîn, paie etc. – 2. (arg.) Pieptene. – Mr. griblă, megl. greblă. bg. greblo (Cihac, II, 126; Conev 73) sau sb. grebla, grablje (Meyer 119; Skok 70), cf. alb. grambëlë; din sl. grabja "răpire" (Miklosich, Lexicon, 140), cf. grăbi. – Der. grebla, vb. (a da cu grebla); grebleş, adj. (îndoit, încovoiat).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.