- giobertit
- giobertít s. n. (sil. gio-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGIOBERTÍT s.n. Carbonat natural de magneziu; magnezit. [pron. gio-ber-. / < fr. giobertite, cf. Giobert – chimist italian].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNGIOBERTÍT s. n. magnezit. (< fr. giobertite)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.